propunere indecenta

In fine, am vorbit cu cineva, si m-a inspirat foarte tare… asa ca iti voi face o propunere indecenta : GANDESTE… ia vezi poti… iti zic eu sigur ca nu poti… ca altfel nu prea ai sta sa citesti cum face un frustrat misto de tine, asa, iesi afara de pagina asta… nu zic ca sunteti toti in aceeasi oala… si cei care acceptati propunerea mea stiti de unii singuri asta, nu trebuie sa v-o zic eu… pentru voi… pentru mine… nu pentru EI… a inceput distractia… pentru EI incepe… altceva… revenind la subject… am scris despre prostitutie pe net, am scris despre statusuri tampite, despre strigari n-am scris fiindca se subintelege, am scris si despre bloguri de 0.15 bani, etc.etc… mai oameni buni… va rog… faceti un efort supraomenesc… incercati sa vedeti altceva in jurul vostru, incercati nu sa schimbati, incercati sa AVETI o scara de valori[pe scara de valori nu te urci… este o altceva… nu-ti pot explica… fiindca nu ai… trebuie sa o experimentezi inainte de a intelege aceasta formatiune gramaticala], incercati sa faceti ceva cu voi, nu stati in gunoiul in care sunteti de o viata intreaga (da cine mm esti tu sa-mi zici tu mie ce sa fac EU…) asa e… eu sunt pentru tine… dar fapt sa-ti vand un pont… nu sunt… iar tu pentru mine esti... doar o alta jena… nu esti nimic de fapt.. aaaa ba nu, scuza-ma de fapt asta esti : nimic, am scris si despre simturi… despre a simti… ia vezi… poti sa simti ceva… mda… stiam ca nu… in caz ca nu ti-ai dat seama… este un blog retoric [cititi sens figurat al cuvantului retoric, alaturarea blog retoric, provine din formatiunea intrebare retorica, adica mi se adreseaza… noua (fmm de prost, uite ca si tu faci dezacoarde) stim noi care… ], ce inseamna a gandi… oare… ce inseamna a simti…[iar] oare… nu exista definitii… dar ideea centrala [nu telefonica… centrala = din centru] este faptul ca trebuie sa fii tu, fara a fi o etalare a celor din jur… poti fi om fara burice goale, fara sunci expuse, fara silicoane, fara cur, fara tzatze, fara freaza de clubber, fara personalitatea CELOR DIN JURUL TAU, tu chiar nu ai o personalitate??!... zau iti zic ca nu ai… nu ma crezi… uita-te in jurul tau… esti ca toti ceilalti [a se intelege clar ca ma refer nu la faptul ca trebuie sa fii unic in felul tau… ci la faptul ca trebuie sa ai un fel de a fi… sa stii ca nu totul se rezuma la copy/paste… ], de ce propunere indecenta… [apropo de blog-ul anterior cu… de ce!!] fiindca daca tu consideri ca e normal sa te dai pe net… asa cum te dai, si sa faci show-off si expozitie asa cum faci… eu iti fac singura propunere indecenta… gandeste… dar nu ai cum… si o stii prea bine… (dute-n mm cu blog-ul mm de prost care esti…) iar aici eu nu iti mai zic… te las in pace… pentru mine nici macar nu existi… esti… vid [de la conceptul de multime vida, nu vid-ul din spatiu, si apropo in spatiu nu este vid, este semi-vid, multimea – este singurul concept matematic care nu are inca o definitie clara si exacta, multimea exista de pe vremea civilizatiei maya [astia maya, au existat, nu sunt extraterestri sau ceva de genu] citeste un manual de mate[clasele 1-4], documenteaza-te, multimea vida presupune existenta unei multimi – adica voi; dar fara a avea un element in realitate… [iese din dicutie multimea complexa – complex vine de la conceptul matematic de numar complex, care este o colectie de valori pereche, una defineste o parte reala, iar celalta defineste o parte imaginara]]… (e nebun asta… in mm… e retardat si complexat si frustrat, nu traieste, se ascunde in spatele monitorului, nici macar nu are tupeu sa pune poze q el pe net… ce om tampit si idiot… total un-cool)… probabil… dar asta nu te schimba cu nimic… eu imi stiu bine limita… este definita foarte clar… iar o propunere indecenta de la tine… ma scarbeste, fiindca esti hidos pentru mine, esti o adunatura de fizica si chimie care a aparut pe pamantul asta… pentru a fi un ignorant si un blazat [a se citi DEX, intr-un blog anterior am explicat ce inseamna DEX]… deci… traieste in propria decenta… imi esti simpatic… si am invatat sa nu te vad, sa nu te aud, sa nu ma mai “atinga” banii tai… si dezacordurile tale… [dupa un studiu de 3 ani de zile… dezacordurile in limbajul unui om cu bani sunt direct proportionale cu cantitatea de bani “pe rol”]… dezdrabaleaza-te cu mine… impotentule mintal…

constante, de ce, I AM DARKNESS

A fost 1 mai… a venit cu destule surprize… ca stare normala… a venit de fapt cu alte probleme… Seria continua… deja nu cred ca mai are rost sa ma intreb cand se va termina… dau daca se va termina, raman niste variabile care pentru mine, unul, deja nu mai prezinta importanta… ceea ce prezinta importanta este simplu fapt ca mi-am adus aminte de cineva, mi-am adus aminte mai ales de felul in care era… defaptul ca era o persoana foarte foarte dificila… aproape imposibila… si niciodata nu am inteles de ce era asa, niciodata nu am inteles de ce… apoi am stat de vorba… nici ea nu intelegea… dar a incercat sa imi explice… chiar a incercat… nu a reusit… era si este o diferenta de perceptie majora intre noi 2… dar nu conteaza asta… am reusit sa extrag ideea, am reusit sa inteleg… the trick… din punctul ei de vedere… dintr-al meu… nu era nimic mai mult decat o adunatura de aberatii, o colectie de ganduri asezate in ordine, care erau in totala discordanta cu mentalitatea mea… au trebuit sa treaca 2 ani de zile… in fine… aproape 2… ca sa imi dau seama ca si eu sunt la fel… sunt unul dintre ei… au trebuit 2 ani de zile ca sa realizez ca niciodata nu voi gasi raspunsul la nici macar o intrebare “de ce?”, au trebuit 2 ani de zile… ca sa imi dau seama ca felul meu de a fi m-a transformat intr-un om selectiv, frustrat, care nu mai este capabil sa vada la 2 metri in fata lui… m-au transformat in ceea ce am urat timp de toata viata de pana acum… m-au transformat intr-un om care uraste iubirea… paradoxal vorbind… ura este o forma de iubire manifestata in sens invers… dar nu intru in subiectul asta… nu el prezinta importanta… ei bine… o sa zici si tu la randul tau… de ce… o sa te intrebi, poate vei pune si un coment aici… dar iti zic o singura chestie… ai sanse mici sa intelegi ce e in mine… nu ca as fi complex/geniu si alte cacaturi din astea liceenesti… ci din sumplul motiv ca ma cunosc bine, si sunt o persoana extrem de dificila atunci cand vine vorba de metamorfoza psihica… raspunsul la intrebarea asta de ce, este cel mai simplu… iubesc oamenii din jur, aproape toata viata am trait facand ceva pentru ei, am intalnit multi oameni extraordinari… multi… ei bine nu multi… dar… merita cei pe care i-am cunoscut, cu care am interactionat… ceea ce ei nu merita este faptul ca am lasat numai durere in urma… nu a mea… ci a lor… ma simt exact ca psihopatu din Silence of the Lambs, cand experimenta plansul alaturi de victima lui… exact asa ma simt [pana la proba contrarie… as putea fi si psycho… cine stie…], imi parea, inca imi pare rau pentru ei… pentru toti… dar la un moment dat… vine o miscare… vine o chestie… care imi spune ca trebuie sa merg mai departe, in alta parte, si nimeni… absolut nimeni nu a inteles asta… odata cu epicentrul ultimei batalii… pierdute/castigate [depinde de punctul de vedere… in rest totate celelalte sunt simple constante]… am luat o decizie… o decizie… ca alta data… sunt bucuros ca am putut sa o si pun in aplicare… odata… dar a doua oara… nu stiu daca voi mai reusi… as vrea sa pot sta in banca mea… sa nu mai jenez pe nimeni… si sa nu mai fac rau nimanui… as vrea… sa fiu om… dar nu prea ma mai simt om… ma simt… prost…[propriu+figurat]… in mod cinic, rasuna aceeasi intrebare… de ce???!?!?!?!!... in mod ironic… acelasi raspuns : de aia!!!... un milion de intrebari pe secunda… cu acelasi raspuns… jmekera faza… super tare… anti-tare… chiar frumos… chiar incep sa ma intreb cum pot face intr-o zi un om fericit… pentru ca peste… cateva clipe sa-I dau Armagheddon?[vraja din heores, nu intelegi… lasa…]… cum?... ce e in mine… ce mm am???... din nou de ce???, de ce eu?, ce am mai facut fmm sa merit eu asta?... chiar nu vezi ca nu mai pot… ca sunt la capat… ca firul deja e mult prea intins si deformat… nu vezi ca nu… mai e loc de mai mult de atat… in toata seria asta de frustrare… e o mica furtuna, fiecare intrebare creaza un boom la un oarecare nivel… modifica niste constante… iar eu… in fine… eu… hmmm… eu… Eu… nu sunt altceva decat un om care a trait prea mult pana acum, care a vazut prea mult… iar acum… platesc pentru ceea ce am facut… [roata se invarte…] m-am trezit un om batran, frustrat, obosit, m-am trezit mai trist decat ai mei care au 30 de ani de munca in spate… oare ei nu s-au plictisit?!?... ba da… stii de fapt ce aiurea m-am trezit azi… m-am trezit asa… batran… fiindca… sunt suparat… sunt suparat rau… fiindca multe constante s-au destabilizat, au inceput variatii aiurea, au inceput sa forfoteasca in vulcan… acum iese cenusa… scuipa afara ce este mai usor… cand va veni explozia… intregul eu va curge afara… si se va racori… si voi fi om din nou… pana atunci… sunt omul frustrat la care te uiti in metrou… sunt omul frustrat pe care il claxonezi si care nu te baga in seama [te baga altundeva… dar in gand]… sunt omul care vrea sa te calce cand nu traversezi pe unde trebuie, sunt omul pe care il urasti… asa ca… atat iti pot spune : You dare… speak to ME?... si… You’ll REGRET aproaching me

o lume noua... adica lumea veche

m-am gandit sa scriu… putin… despre piesa mea de teatru, despre mine, despre o bucata din puzzle-ul lui dinojazz, despre aroma pe care KlaN.DestIn o da unui post,si un vers, o atingere numai… din Voluptatea Mortii lui andrekiss_88… intr-adevar nu avem nume mari in piesa [mushmushi si Antistar sunt in rolurile toate, iar urmatorii spre deosebire de primii, joaca tot in toate rolurile : betrayer, duke, juno… etc.]… dar majoritatea s-au remarcat pana acum… intr-un post sau intr-altul… majoritatea sunt genii neintelese… adica nebuni… nu nu nu sensul figurat de nebun… ci definitia clasica din DEX [Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, pt cei carora termenul le este necunoscut], exact, un geniu… nu este geniu este de fapt un nebun care se crede special, si care, mai presus de un nebun, are curajul sa recunoasca ca este sonat la creieri… si mai e o specie, specia –de liceu- in care daca ti se zice ca esti nebun este lesne confundat cu –cool- ceea ce iar este o eroare… si atunci… cu atatia nebuni care locuiesc serial/paralele/neuronal in mine… eu mai caut, inca, uneori raspunsul la faptul ca ma simt bizar… ca am déjà vu odata la 3 ore pe zi… nu ar trebui sa ma mai mire de fapt nimic… vorba unui de la Divertis… imi umbla gandurile prin cap ca trenurile, si din cand in cand mai si suiera, deci va dati seama ca este un vid de memorie la mine in cap… [este o gluma normala, apelati la DEX pt alti termeni prost sau de ne-inteles]… ok, impreuna cu hoarda dementa din capul meu, ne-am apucat sa scriem, o sa mai adoptam un nenea… pe care sa-l cheme… nazghoul… este un termen imprumutat din LotR, dar este cel mai apropiat ca denumire si istorie de o anume stare care ma streseaza… simt ca sunt partas la propria viata, simt ca nu mai traiesc eu cu atata intensitate, am citit in dimineata asta un post foarte simplu… foarte “comun”, dar ceea ce am “simtit” citindu-l… ma face sa ma gandesc ca intre timp, am cam uitat sa traiesc, am cam uitat sa zic : Ia mai dati-va-n mortii vostri toate si GATA, azi am uitat de voi toate care va bateti care sa treaca prima pragul… ca sa nu fiu chitros, leya_evenstar este cea responsabila de ceea ce vedeti acum… din “ea” am rupt o frantura si o scriu din nou. Imi aduc aminte de mine gandind la faptul ca intotdeauna in psihic poti vizualiza absolut totul, acolo totul este usor de creat, este ca si cum ai crea si distruge dupa propriul plac, eu sunt genul caruia ii place sa creeze, si apoi sa vizualizeze si apoi.. evident… ca manifestarea a speciei mele… sa o tot imbunatatesc… sa lucrez la ea, pana cand mi se pare mie ca e ok… imi place super mult sa fac asta… din pacate timpul acordat acestei… viziuni, este foarte mic, din cauza ca nu mai am timp… mai ales ca, acum, este vara si este ok afara, prefer sa stau afara decat inauntru in casa… e mult mai frumos… lucrul oarecum bizar este faptul ca… tot ce pot vedea, in voi, in mine, in el… cu ajutorul lui… este pe fundal negru [fara a mai re-aborda pentru a nu stiu cata oara tema paharului], de ce?.. oare… fiindca este felul meu de a le vedea, negrul da un farmec tuturor lucrurilor din jur, negrul este cel care ma inspira, negrul reprezinta mister… cine!? Oare… nu il poate mirosi… nu il poate auzi… nu il poate atinge… imi aduc aminte ca intr-o stare totala de trip am inceput si aceasta zi… mi-e rau in continuare, de 3 zile merg aproape ca un zombie pe strada… o sa folosesc undead ca imi place mult mai mult termenul… [nu cauta in dictionar, nu are echivalent in romana], ma simt prost in ultimul hal… fizic.. dar chimia din mine… lucreaza, creaza… face… vede… aude… simte… SIMTE… e un termen simplu si totusi atat de neinteles, atat de… de neinteles… este bizar cum imi pot readuce in fata… poate cea mai mare placere, acea de a abera, da… aberez, tu citesti aberatiile unei minti, fie ca iti place fie ca nu… nebunul adolescentin din mine… inca mai locuieste aici… ce-I drept cu chirie… dar inca mai locuieste… stii totusi ce mi-a placut cel mai tare… insasi faptul ca unii vad ceva in fictiunea de aici… unii pot simti o bucata din apa tulbure care curge in mine in ultima vreme… daaaar… ieri am adoptat concluzia pe care o stiam inca de multa vreme, am mai renuntat la negru si la gri, si la nisip si la desert in favoarea plajei… sunt pe plaja mea, este soare, este frumos, apa se aude intr-un stil feng-shui perfect, verde… glaben… alb… caldura… puritate absoluta… alb dominant… viziune de vis… arta si precizie pura… o noua viziune cu… EA?... nu… este viziunea mea, este lumea pe care o cauta spiritul meu, este o lume echilibrata, nici mai buna nici mai rea… si hai sa privim impreuna paharul… tot… si plin si gol… tot timpul mergem spre propriile utopii, tot timpul visam [numai in Heroes ajungeam la utopii si culmea… aveam un bulan teribil la artifacte…], tot timpul cream scenarii, le distrugem, iar le cream, iar la distrugem, nu ne hotaram, nu le internalizam, nu le exteriorizam, nu avem capacitatea de a le expune, de a le impune, ne gandim, ne consumam… ne frustram, ne intristam… dar cati dintre noi pot… dupa o serie ca cea descrisa mai sus… sa rada… sa faca haz de necaz de propria mentalitate si modalitate de exprimare interna a utopiei, cati dintre noi sunt capabili sa zambeasca… sa se simta bine facand ceva pentru cineva de langa… [nu o sa exagerez... dar… cea mai frumoasa senzatie pe care am trait-o este faptul ca pot ajuta pe cineva… si imi place sa fac asta… ma simt eu ajutand oamenii care au sau nu nevoie… de… ceva... ], cati dintre noi ne ridicam de fiecare data pentru a mai lua inca o portie de “viata”… sau numeste-o cum vrei… oricum… dar numai realitate nu… este eter… suntem ca niste comete in spatiu, avem o miscare haotica, rece… o coada cu miliarde de ashchii de gheata… cate comete de pot transforma in sori?... nici una… dar sori se pot transforma in comete… mai rar, dar se pot… iar restul este vidul-spatial, planetele obisnuite, stelele obisnuite… si “mai putin” obisnuite… [Discovery pentru documentare TV… si alte surse pentru documentari exacte in legatura cu pulsarii, gigantele albe/rosii/albastre; quasarii, supernovele etc.], desi in fiecare secunda de constienta facem parte din marele puzzle, tot suntem mici si nemultumiti… mah… tu crezi ca un alt statut te-ar face mai fericit… daca tot te uiti in fiecare zi la atatea telenovele… invata ceva din ele… e un shpil care se poate invata si de acolo… dar e transparent… tu crezi ca ai fi fericit… cu ajutorul banilor sau al altor… chestii… pun pariu ca marea voastra majoritate habar n-aveti ce inseamna feircirea, fericirea este de fapt starea de exhilibru oamenilor… este starea in care esti impacat cu tine, cu ceea ce esti, cu ceea ce faci, fericirea este la fel ca dragostea si nebunia… esti fericit si nici macar nu o recunosti… esti indragostit si iti zici ca sunt prostii de liceu, sunt utopii… SUNT… dar pentru cateva clipe… ni s-a permis sa atingem acel absolut… sa ne hranim din el… sa ravnim din nou la el, suntem putini cei care multumim pentru el, suntem putini cei care realizam ca pentru o secunda… pentru o nano/femto/pico/atto secunda… Creatorul… ti-a dat o bucata din el… pretuieste-o, pastreaz-o in tine… hraneste-te cu ea… nu o pierde, nu-ti bate joc… OM
Face DOWN, now walk away…
Every time I think I do the right thing
you turn your back on me
Trippin’ into a world, that never seems too far away…
Too much time, too many wasted days…